Adevărul ascuns despre pâinea feliată din magazine! Nimeni nu ți-a zis asta până acum! Ce se întâmplă în corpul tău după ce o consumi: Acum, mai mănânci?

Am ajuns sa nu mai avem incredere in niciun produs pe care il cumparam. Acum, si painea a intrat in vizorul specialistilor dupa ce s-a descoperit ca aceasta contine substante cancerigene.

Este vorba de un aditiv alimentar care se foloseste la fabricarea painii, bromatul de potasiu. Acest compus a creat subiectul mai multor dispute in intreaga lume si, desi multi stiu ca nu este sanatos, nu il interzic.

Primii care au luat atitudine impotriva bromatului de potasiu au fost indienii. Reprezentantii guvernului de aici au cerut interzicerea lui dupa ce au demonstrat ca el determina aparitia cancerului la animale.

Produsele testate in India au arata ca acest bromat de potasiu exista in 85% dintre produsele celor mai populare 38 de firme din tara, firme ce produs paine, prajituri ambalate, blat de pizza si produse de patiserie.

Aceasta substanta a fost deja interzisa in tari precum Marea Britanie, Canda, China, Brazilia si chiar Uniunea Europeana. SUA este o tara in care acest bromat de potasiu nu a fost interzis, dar statul i-a obligat pe producatori sa prezinte lista cu ingrediente a fiecarui produs.

In anumite studii, bromatul de potasiu a demonstrat ca are un efect genotoxic sau, altfel spus, afecteaza ADN-ul celular. Desi unele studii arata ca bormatul de potasiu nu produce cancerul, rezultatele indica faptul ca aceasta substanta este extrem de periculoasa.

Pe langa acest bromat de potasiu, specialistii spun sa fim atenti si la alti aditivi continuti de produsele de panificatie. „Sunt necesare doar patru ingrediente pentru a face paine: faina, maia, apa si sare, si chiar nu este deloc nevoie de toate celelalte substante. Produsele disponibile in comert, pe baza de cereale, care umplu rafturile cu produse de panificatie si patiserie sau sunt servite la restaurant sunt nesanatoase. Sunt pline de ingrediente care nu sunt alimente sau alimentare, cum ar fi azodicarbonamida (aceeasi substanta ca in talpa de cauciuc a pantofilor), alte substante chimice conservante, indulcitori, arome artificiale sau coloranti si organisme modificate genetic. Faina poate fi tratata cu oricare dintre cele 60 de substante chimice aprobate de FDA inainte ca sa ajunga in rafturile magazinelor – incluzand albirea chimica! De asemenea, procesarea industriala distruge nutrientii, cum ar fi vitamina E si fibrele.”, spun specialistii.

CITESTE SI: Trebuie să citească asta toți românii! Adevărul ținut ascuns până acum despre carnea de porc și consumul ei

Carnea de porc, promovată intens în ultimii ani ca fiind nesănătoasă și considerată a sta la baza mai multor probleme de sănătate, ar fi, se pare, chiar mai sănătoasă decât alternativa recomandată până acum de nutriționiști: carnea de vită sau de pasăre.

Carnea de porc este preferabilă celei de vită chiar și la vârste foarte mici. Grăsimea de porc este mai puţin saturată şi mai sănătoasă decât cea de vită.

Porcul nu este un animal rumegător, ci monogastric, fiind 94% compatibil cu omul. Cum digeră un copil carnea de porc nu o va digera pe cea de vită. Important este să alegi o bucată slabă de porc.

De exemplu, mușchiul de porc este mai slab decât orice bucată de carne de vită, iar muşchiuleţul este mai slab şi decât pulpa de pui. Dacă porcul este hrănit corect şi este crescut în aer liber, carnea lui are şi omega 3”, spune nutriționistul.

”Ani întregi nu am pus la îndoială calitatea cărnii de porc. Ne-am trezit acum să spunem, vai de mine, porc nu, dar de fapt nu ştim de ce. Este un fel de prejudecată. În cărţile de nutriţie, porcul e lăudat”, spune ea. ”Testul” slăninuței Că acest tip de carne este potrivit consumului uman este demonstrat, potrivit nutriționistului, și de ”testul” slăninuței.

”Se poate vedea cu ochiul liber că grăsimea de porc este bogată în acizi graşi mononesaturaţi similari cu uleiul de măsline. Gândiţi-vă cum arată slăninuţa, în ce fel este de fragedă. În momentul în care o laşi la temperatura ambiantă devine moale, exact ca uleiul de măsline, când stă pe masă e lichid, când îl pui la frigider precipită.

Ca şi gust, slăninuţa este plăcută, poate fi mâncată, pe când seul de oaie, de exemplu, ori grăsimea de vită este atât de greţoasă şi de tare încât arată clar cât este de saturată. Nimeni nu poate mânca o bucată de grăsime de vită aşa cum mâncăm o fâşie de slăninuţă”, a tinut sa mai adauge nutritionistul, potrivit adevarul.ro.

CITESTE SI: Nu o să le mai cumperi niciodată! Au apărut în magazine roșiile cu țugui! Iată de ce arată așa și ce sunt ele de fapt:

Roşiile cu moţ care se găsesc în pieţe şi la raft în această perioadă sunt tratate chimic. Este semnalul de alarmă tras de inginerii agronomi, dar şi de specialiştii de la Protecţia Consumatorului care afirmă că „tot ceea ce înseamnă roşie timpurie în România este ajutată să crească de diferite substanţe chimice”.

Roşiile cu moţ, vedetele pieţelor româneşti, nu sunt tocmai cele mai sănătoase produse. Aşa susţin specialiştii, care afirmă că, în extra sezon, roşiile cu ţugui, preferate de cei mai mulţi români, sunt de fapt tratate chimic cu stimulenţi de creştere. Semnalul de alarmă a fost tras de un inginer agronom, potrivit căruia mucronul, adică moţul pronunţat, este chiar o consecinţă a stimulenţilor

– de fecundare, de polenizare şi de maturare a fructelor – folosiţi de producători.

„Prekos este singurul hibrid care se vinde în România şi are uşor această caracteristică de mucron, dar nu pronunţată, ce este dată de o genă care transmite această caracteristică. Sunt puţine creaţii comerciale care au genetic această caracteristică. În rest, această caracteristică este declanşată de simulentii pentru fecundare, pentru polenizare. Acest soi sub masca căruia se ascund comercianţii, manifestă foarte puţin vizibil acest aşa numit moţ, care este prezent la foarte puţine fructe ce aparţin soiului Prekos”, a explicat inginerul Costel Vânătoru de la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Legumicultură din Buzău, pentru AgroIntel.ro.

La rândul lui, medicul Constanin Ionescu Târgovişte, diabetolog şi nutriţionist, soiul de roşii cu moţ a fost izolat treptat. „Sunt roşii modificate, cresc şi prin serele noastre, dar nu sunt neaparat rele. Cu siguranţă însă nu le egalează pe cele obişnuite, româneşti. În sere sunt condiţii oarecum artificale, motiv pentru care conţinutul lor în principii nutritive nu este egal cu cel al celor care sunt crescuţi în grădină. Acum ceea ce contează este cât de ieftin este produsul, cu cât e mai ieftin cu atât poate fi mai periculos”, a explicat profesorul Ionescu Târgovişte.

„E importantă cantitatea de chimicale”

Specialistul militează pentru roşiile româneşti, care nu se găsesc însă pe piaţă. La rândul său, Sorin Mierlea, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor spune că nu doar roşiile cu moţ sunt îmbuibate cu chimicale, ci şi alte produse care se găsesc la rafturi sau în pieţe.

„Tot ceea ce înseamnă roşie timpurie în România este clar că este ajutată cu diferite substanţe chimice. Ce este important este câtă cantitate de substanţe chimice există per produs. Iar aici putem să ne punem semne de întrebare nu neaparat referitor la roşiile acestea, ci şi la alte produse pe care le găsim pe piaţă”, atrage atenţia Sorin Mierlea.

Acesta afirmă că produsele sănătoase pot fi depistate uşor. Acestea sunt vândute cu bon fiscal. „Dacă există un lanţ de trasabilitate al produselor, înseamnă că ele au fost verificate şi din punct de vedere al pesticidelor şi chimicalelor. De aceea, extrem de important când cumpărăm astfel de produse este să cumpărăm de la persoane care să deţină certificat de producător pentru aceste produse. Şi este esenţial să cerem bonul fiscal chiar dacă mergem în piaţă”, a completat Mierlea, adăugând că chimicale se găsesc şi în alte roşii, nu doar în cele cu moţ.

Genetician: „Chimicalele perturbă organismul”

Pe de altă parte, geneticienii sunt de părere că este nevoie de timp astfel încât chimicalele să producă mutaţii.

„Ştim că se folosesc tot felul de substanţe, de chimicale, dar a generaliza şi a spune că roşiile de pe piaţa românească chiar suferă de această problemă e prea mult. Până la urmă e cealaltă faţetă a cauzelor de îmbolnăvire. Cele genetice nu depind foarte mult de alţii iar aceştia sunt factorii de mediu care completează şi care declanşează tulburările genetice. Adevărul e că orice chimicale pot perturba metabolismul, hormonii, funcţia ficatului, funcţia rinichiului, dar nu putem şti când apar efectele mutagene sau cancerigene”, a subliniat un specialist în genetică pentru „Adevărul”.

Cum pot fi recunoscute roşiile pline cu chimicale

Totuşi, cei care preferă să cumpere roşii cu moţ în această perioadă şi-ar putea da seama dacă acestea au fost forţate artificial să crească. Aşa susţine inginerul Costel Vânătoru. Mucronul foarte pronunţat este un prim indiciu, arată el.

„Asta ar putea să dea de gândit că s-a umblat chimic la el. Apoi, dacă tăiem fructul în secţiune şi vedem că nu are seminţe, iar în lojele seminale găsim un ţesut gelatinos de culoare verde şi urme de seminţe neevoluate este dovadă că avem un hibrid şi că acolo este posibil să se fi intervenit chimic cu stimulenti, pentru că fructul nu a avut timp să-şi formeze sămânţa şi a fost grăbit să se matureze. Atunci când secţionam fructul şi găsim în pulpa exterioară a roşiei un cerc lemnos, albicios este semnul unei măturări forţate care a dus la crearea unui ţesut celulozic în pulpă lui. Cepul, de la bază rămâne lemnos şi verde, puternic pronunţat în fruct asta fiind un alt indiciu al faptului că tomată a fost forţată să se coacă”, a conchis inginerul.