Anul în care România ar putea spune „adio” monedei naționale pentru a trece la euro

România ar putea trece la euro peste câțiva ani, dacă va îndeplini o condiție. Statul trebuie să ajungă la un PIB pe cap de locuitor de peste 70% faţă de cât este cel al zonei euro. În luna decembrie, proiectul de trecere la euro va fi prezentat de Comisia Națională de fundamentare a Planului Național de aderare la zona euro.

Potrivit acestui proiect, România poate folosi moneda euro începând cu anul 2024, dacă va ajunge la un PIB pe cap de locuitor de peste 70% faţă de cât este cel al zonei euro.

Studiul inclus în acest proiect de aderare la zona euro prevede că acest grad de convergenţă poate fi atins, dacă România îşi menţine, până atunci, un ritm de creştere economică anuală de aproximativ 4%, care este considerat sustenabil, iar economia zonei euro nu creşte cu mai mult de 2%, anual.

Proiectul arată că acest grad de convergenţă este sustenabil, întrucât România are zone agrare întinse, iar agricultura locală tinde să devină tot mai automatizată. În plus, oraşe precum Bacău, Craiova, Galaţi şi Iaşi au început să se dezvolte puternic, tinzând să se apropie de nivelul celor din vestul şi centrul ţării – Timişoara, Cluj-Napoca şi Braşov.

La stabilirea anului 2024 pentru aderarea României la zona euro a mai fost luat în calcul faptul că perioada optimă pentru ca o ţară să fie în perioada de tranziţie la euro, respectiv să i se aplice Mecanismul cursului de schimb (ERM II), este de doi-trei ani.

România avea anul trecut un PIB pe cap de locuitor la nivelul de 60% din media zonei euro, în condiţiile în care, în 2000, era la 30%, astfel că a avut cel mai ridicat ritm de convergenţă dintre ţările din Uniunea Europeană, în această perioadă.

Totuși, spre deosebire de restul ţărilor din Europa Centrală şi de Est, România are probleme din cauza deficitului comercial ridicat, care a ajuns la aproape 10 miliarde de lei, la nouă luni. O parte din acest deficit provine chiar din importurile alimentare ridicate din Unguria şi Polonia.

Altă problemă a României este deficitul bugetar, care în ultimii doi – trei ani a fost cu greu meţinut sub limita angajată prin Tratatul de la Maastricht, de sub 3% din PIB, în ciuda puternicei creşteri economice.

Potrivit proiectului, aceste probleme, precum şi altele conexe, se vor adânci, dacă România nu atinge un grad de convergenţă optim şi sustenabil, în momentul în care va trece la euro.