Cât costa o Dacie în perioada comunistă. Iată prin ce treceau șoferii români pentru a cumpăra o mașină sau pentru a o repara

Partidul comunist sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu, dorea ca România să fie un stat “multilateral dezvoltat”. Toate domeniile de activitate economică trebuiau cumva să demonstreze că pot fi la fel de dezvoltate ca și cele din Vest.

Industria de automobile era una din cele mai lăudate ramuri industriale de la acea vreme. Produceam, tot felul de utilaje dar și autoturisme sau mașini de teren. Totuși pentru șoferii români piața auto era limitată la cele câteva modele de Dacia, Oltcit și Aro.

oltcit

Chiar și așa realitatea contrazicea de foarte multe ori propaganda comunistă. Nu oricine putea pune mâna pe un ARO, o Dacie sau un Oltcit. Maşina de teren a românească se obţinea doar cu aprobare de la Partid iar multe dintre aprobări se dădeau pe „sub mână”.

Mulți dintre cei care au cumpărat un autoturism înainte de ’89, s-au lovit de faptul că pentru a avea o Dacie, erau obligați să se înscrie pe o lungă listă de aşteptare, unde puteau sta la coadă şi patru-cinci ani. Existau însă cazuri “speciale” când mașinile erau livrate rapid, prin intervenții, dar pe o sumă de bani mult mai mare.

aro

Așa au apărut și primii samsari de Dacii. Astfel cel care tocmai primea aprobare să-și ridice mașina, o cumpăra cu 70.000 de lei și o revindea mai departe cu 120.000. Rămânea fără mașină dar se bucura de un profit considerabil, în timp ce salariul mediu net era de aproximativ 2.950 lei.

Acestea nu erau singurele “neajunsuri” cu care se confruntau șoferii români de la acea vreme. Ei mai aveau de luptat cu raționalizarea combustibilului, în București rația era de un rezervor de benzină pe lună, oamenii fiind nevoiți să stea ore întregi la coadă pentru a-și lua cota de benzină.

Duminica se circula alternativ, o data numerele pare iar în următoarea duminică numerele impare.  Când venea vorba de reparații era o adevărată aventură deoarece singurele service-uri erau de stat.

Singurele service-uri existente aparţineau tot statului, aşa că dacă voiai să îţi repari maşina, te duceai la şeful de atelier, te rugai de el ca să îţi facă favoarea de a-ţi repara maşina, plăteai şi îţi rezolvai problema“, a povestit Bogdan Piţigoi, unul din cei mai vechi dealeri auto de pe piaţa din Iaşi, pentru ziaruldeiasi.ro.