La numai 2 ani este o adevărată enciclopedie

Această fetiţă a cucerit întreaga lume cu talentul său!

Cum se măsoară inteligenţa la copii?

Inteligenţa se măsoară prin teste de inteligenţă. În principal acestea se împart în două mari categorii: verbale şi non-verbale. Cele verbale presupun efectuarea mai multor tipuri de sarcini: rezolvarea de probleme de logică, teste de vocabular, desen, etc.

Testele non-verbale au avantajul că nu depind de gradul de dezvoltare al vorbirii, aşadar pot fi aplicate copiilor indiferent de naţionalitate, grad de înţelegere al limbii sau nivel de dezvoltare al vocabularului.

Dintre testele nonverbale, cel mai cunoscut test este Raven Color (mai jos este un exemplu de item din test).

În urma aplicării unui test de inteligență se obţine coeficientul de inteligenţă- I.Q. Acesta poate lua valori de la 1 la 160. În funcţie de valoarea coeficientului de inteligenţă putem împărţi persoanele în mai multe categorii:

Cei care au I.Q.-ul mai mic de 70 au deficit intelectual, cu atât mai sever cu cât valoarea este mai mică.

Între 70 şi 79 vorbim despre o inteligenţă de limită (la limita deficienţei intelectuale).

Între 80 şi 89 vorbim despre o inteligenţă slabă.

Majoritatea oamenilor au I.Q.-ul între 90 şi 110, care corespunde unei inteligenţe medii

Între 110 şi 119 se află cei care cu o inteligenţă puţin deasupra nivelului mediu.

Între 120 şi 130 inteligența este ridicată, iar cei care au I.Q.-ul peste 130 sunt persoane foarte inteligente

Persoanele supradotate au un coeficient de inteligenţă peste 140.

Scorurile obţinute în urma unui test de inteligenţă rămân la adulţi relativ constante de-a lungul vieţii (variind în medie cu +/- 5 puncte de I.Q.).

VEZI VIDEO MAI JOS

În cazul copiilor însă, variaţiile coeficientului de inteligență sunt mai mari. Acest lucru se întâmplă din cauză că structura creierului se modifică mult până la vârsta de 11 ani, şi în consecinţă şi valorile inteligenţei fluctuează.

Aşadar, testele de inteligență pentru copii măsoară cu precizie inteligenţa de moment, însă trebuiesc aplicate de mai multe ori, pentru a vedea dacă acest coeficient s-a schimbat între timp. Doar după 11 ani se poate prezice destul de sigur care va rămâne coeficentul de inteligenţă al copilului.

În ciuda faptului că inteligența este în mare parte înnăscută, totuşi părinţii pot face anumite lucruri ca să aibă copii mai deştepţi. În articolul următor vom vorbi despre ce anume funcţionează şi ce anume este doar un mit în materie de creştere a inteligenţei.

Prezenţa unui copil în cadrul concursurilor de talente reprezintă întotdeauna un moment captivant. Atât prin drăgălăşenia de care dau dovadă, cât şi prin abilităţile extraordinare pe care le deţin copilaşii reuşesc de cele mai multe ori să impresioneze profund întreaga asistenţă.

La fel s-a întâmplat şi în cazul micuţei Arina Shugalevich, care a făcut furori în cadrul unui show desfăşurat în Ucraina.

Arina Shugalevich este o fetiţă de numai doi anişori din Ucraina, care încurajată de mama sa a participat la unul dintre cele mai renumite concursuri de talente din ţara sa. Stingheră, micuţa a păşit pe scenă şi a aşteptat cuminte ca numărul său să înceapă, însă pentru acest lucru avea nevoie de ajutorul celor din juriu.

Chiar dacă iniţial nu le-a venit să creadă că acest lucru ar putea fi posibil, cei trei membri ai juriului au intrat în jocul micuţei şi i-au cerut să identifice capitalele statelor numite de ei. Adevărul este că ar fi fost destul de greu de crezut că la doar 2 ani fetiţa ar şti răspunsurile.

În scurt timp însă primul răspuns corect şi-a făcut apariţia!

Pentru a se convinge că talentul său este real, juraţii au continuat cu întrebări tot mai grele, iar Arina a găsit întotdeauna varianta corectă.

La un moment dat chiar a început o probă fulger în care erau numite foarte rapid diferite state, micuţa ţinând pasul cu fiecare. Mama sa a fost cea care a ajutat-o să studieze intens, iar roadele au început să apară!

Toată lumea a fost impresionată de memoria fantastică a acestei micuţe şi a aplaudat-o la scenă deschisă. Chiar dacă nu prea ştia atunci ce i se întâmplă, mai târziu va înţelege cu adevărat cât de preţioasă este!

Dacă ai un copil de 3 ani care ştie deja să dechidă calculatorul, probabil te vei gândi că este foarte inteligent. Dacă, dimpotrivă, la 3 ani el nu leagă două cuvinte într-o propoziţie, poate îţi faci griji în privinţa capacităţii lui intelectuale.

Şi într-un caz şi în celălalt, cred că este folositor să ştii ce este inteligența, cum se poate măsura ea la copii şi mai ales ce poţi face ca să ai copii mai deştepţi. Îţi propun să vorbim rând pe rând despre toate aceste subiecte.

Ce este inteligența?

Dintre numeroasele definiţii date inteligenţei cel mai mult îmi place următoarea:

Inteligența este capacitatea de a ne adapta într-un mod superior la provocările din mediu.

Scopul fiecărei fiinţe (nu doar umane) este acela de a reuşi să se descurce în orice situaţie, iar inteligenţa este una din abilităţile cheie de a realiza acest lucru.

Inteligența ne ajută să ne punem în valoare cunoştinţele şi abilităţile, astfel încât să facem faţă cu succes oricărei provocări care apare.

Inteligența este un proces foarte complex, care presupune să putem face mai multe lucruri:

Să analizăm în detaliu situaţiile cu care ne confruntăm

Să învăţăm repede

Să înţelegem idei noi şi complexe

Să planificăm

Să gândim abstract

Să rezolvăm probleme

Să reacţionăm rapid la stimulările din mediu

Inteligenţa nu ne ajută doar într-un domeniu al vieţii, ci este utilă în orice situaţie, de la rezolvarea unor probleme practice până la înţelegerea unor formule matematice sau a unor idei abstracte.

Inteligenţa influenţează toate celelalte procese psihice, ajutând sau împiedicând buna funcţionare a memoriei, limbajului, imaginaţiei, etc.

Cu toate că ea are o influenţă importantă asupra acestora, totuşi ea nu este dependentă de ele. Astfel, inteligenţa te ajută să ai o memorie mai bună (pentru că memorezi informaţiile logic), dar faptul că ai o memorie foarte bună nu te face neapărat mai inteligent.

Aşadar, dacă dezvoltarea memoriei sau a limbajului nu ne face mai inteligenţi, atunci ce ne poate ajuta? Pentru a răspunde la această întrebare trebuie mai întâi să ştim cât anume din inteligenţă se poate schimba şi cât nu.

Inteligenţa: moştenită genetic sau învăţată?
Asemeni culorii ochilor sau înălţimii, inteligența este o trăsătură în mare parte moştenită genetic. Se pare că 75% din inteligenţă se datorează genelor şi doar 25% se datorează mediului în care creştem.

Mediul este important pentru că pune în valoare inteligenţa sau o împiedică să se manifeste la întregul ei potenţial.

Dacă mediul este defavorabil, sărac în stimuli sau cu contacte sociale puține, copiii nu îşi vor dezvolta inteligenţa pe măsura potenţialului lor. Dimpotrivă, un mediu bogat în stimuli şi plin de contacte sociale calde îl ajută pe copil să îşi împlinească potenţialul intelectual.

Influența mediului este cea mai puternică în timpul copilăriei, pentru că atunci încă mai au loc transformări majore în creier (se formează noi conexiuni, apar structuri noi, se perfecționează anumite funcții).